Relief

Județul Brașov este dominat de zone montane, astfel relieful se formează din patru unități majore:

• Carpații Meridionali (Munții Făgăraș, Munții Bugegi, Piatra Craiului) în partea de Sud
• Carpații de Curbură (Munții Ciucaș) în partea de Sud-Est
• Munții Perșani, în partea de Nord
• Podițul Târnavelor în partea de Nord-Vest și două zone depresionare extinse (Depresiunea Brașovului și Depresiunea Făgăraș)

 

Altitudinea minimă a județului Brașov este de 400 metrii, în lunca Oltului (Ucea), iar altitudinea maximă este de 2.527 metrii, în Vârful Viștea Mare.²¹

Comuna Augustin are o altitudine de 549 metrii și se află la confluența zonei numită Țara Barsei cu zona Oltului mijlociu, fiind despărțite de defileul Oltului între localitățile Racos și Augustin.

Comuna Augustin aparține de culoarul depresionar al Oltului, ce face parte din districtul natural al depresiunii intramontane a Țării Barsei. Comuna se suprapune peste versanții estici, în partea de Vest ai grupei centrale a Munților Persani.

Sunt prezentate aspectele unei câmpii largi, ușor fragmentate și în cu zone  mlăștinoase, în zona de luncă a culoarului Oltului. Zona muntoasă este de altitudini reduse, altitudini cuprinse între 967 metrii (Muntele Negru) și 490 metrii. Important de menționat, este faptul că relieful din comuna Augustin, permite o dezvoltare a agriculturii precum și a silviculturii, datorită poziționării în zona montană. De asemenea, în afară de faptul că localitatea beneficiază de zone montane și de câmpii, aceasta beneficiază și de o suprafață importantă pe malul drept al râului Olt.

Rețeaua hidrografică

În privința resurselor de apă din judeţul Braşov acestea sunt alcătuite din apele subterane – freatice şi de cele de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate întreg teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi cele artificiale.

Întreg teritoriul judeţului Brașov se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km, cu trecere inclusiv prin comuna Augustin, de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea.

Afluenții cei mai importanți ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodul Mare şi Şercaia.

Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.²² 

Toate cursurile de apă care se află în Munții Persani aparțin bazinului hidrografic al Oltului. Între localitățile Rotbav și Augustin, afluenții Oltului care coboară din Munții Persani sunt:

• Valea Cetății, care izvorăște de sub Vârful Cetății și se varsă în Olt la Rotbav
• Spre Nord, se situează Pârâul Stînis și Hotarul, ambele cu izvoarele sub Dealul de
• Pârâul Maierus confluează cu oltul în dreptul localității cu același nume și își are punctul de plecare sub Vârful
• În continuare, Oltul primește Pârâul Bozomon, Venit de sub Vârful Negru, al cărui afluent dinspre Sud este Hotarul, al treilea curs cu acest
• La Apata, în Olt, se varsă Valea Lungă, cu izvoarele sub vârful Vârful Fîntânii Rele.
• Remetea are punctele de plecare sub Vârful Piatra Mare și întâlnește Oltul în dreptul comunei Aita
• Pârâul Ormeniș se unește cu Oltul în satul cu același nume și își culege apele din apropierea Muntelui

 

Teritoriul comunei Augustin este străbătut de rețea hidrografică numeroasă, având în Olt cel mai important râu care străbate localitatea. Debitul râului depășește 20m3/h, iar panta de scurgere este mică , fapt ce a determinat formarea a numeroase meandre. Datorită tuturor lucrărilor de indiguiri realizate în timp, în perioadele cu precipitații abundente, Oltul își revarsă apele invadând zona de luncă.

Într-o relativă uniformitate, pe teritoriul comunei Augustin, s-au inventariat ca ape curgătoare 15 pârâie și izvoare, care se varsă toate în Olt.

• remarcat că în perioada de exces de umiditate are loc o ridicare a nivelului pânzei freatice substanțială care poate să ajungă chiar până la suprafața

Nivelul apei subterane variază pe teritoriul vetrei satului de la 8 metrii adâncime, la limita vestică până la arpoximativ 2 metrii în partea estică. Aceasta variază sezonoer în funcție de precipitații. Adunate, suprafețele care au luciu de apă pe tot teritoriul comunei, se ridică la apropate 11 hectare.

 

• În comuna Augustin, oltul colectează de pe dreapta un afluent mai important, Rîul Cormos, care izvorăște din Munții Harghita, apoi valea sa formează limita estică a Persanilor
• Afluentul său principal este Varghișul, ce pornește tot din Munții Harghita și își sapă în calcarele Persanilor, chei pitorești.
• Din Munții Persani, Varghișul colectează pe Hidegaș și Hoghimaș.
• Tot în Cormos se varsă Gatul, precum și Rica, unită cu Nădașul, toate cu izvoarele în Persanii
• Între comuna Augustin și Racoș, Oltul a tăiat defileul Racoș, într-un ansamblu de roci vulcanice și
• Pe dreapta Oltul primește Valea Frumoasă și Carhaga, unită cu Chioveșul.
• Afluenții de pe stânga Oltului, de la Augustin până la Racoș, sunt: Feneș, cu izvorul sub Dealul Rotund, Valea Topului și Pârâul Cetății ce își culege apele din Vârful Piatra

Soluri

La nivelul județului Brașov, în subsol, se găsesc diverse resurse precum: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizații metalifere, ape minerale, etc. Resursele naturale din județul Brașov, sunt formate din ape minerale, ape colorosodice, ape sărate de zăcământ din depozite de nisipuri sarmatice, mineralizații metalifere, roci de construcție (bazalt, nisipuri, pietrișuri, calcar, gresie) și lemn.

Solurile fac parte din clasa de fertilitate medie și în mai mică măsură din clasa de fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit cultivarea majorității cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice.

În județul Brașov își desfășoară activitatea unul din cei mai mari producători de cartofi și sfeclă de zahăr la nivel național, iar producția agricolă este sprijinită de cercetarea aplicată, în acest județ, având sediul singurul institut de cercetare de profil din România “Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de zahăr Brașov”. În ultimii ani s-au redus semnificativ suprafețele ocupate de livezi și culturi de viță de vie.

Climă

Clima județului din care face parte comuna Augustin, este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase.

În cadrul județului, pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6°C) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm).

Verile, în comuna Augustin, temperaturile sunt preponderent pozitive, cu zile uneori toride, cu temperaturi de 20 – 30°C.

Iernile sunt friguroase, în special în zonele de depresiune, unde temperaturile scăzute se mențin un timp mai îndelungat. În anul 1942, în zona de centru, s-au înregistrat temperaturi negative record, raportat la nivel național, de – 38°C. În cele mai multe cazuri, temperaturile joase, se asociază cu ceața, în special primăvara și toamna.

Anual, precipitațiile variază între 610 și 747 m/m. Vânturile înregistrează valori cuprinse între 3 și 7 m/s, uneori chiar 10 m/s și bat, în general, dinspre vest, nord – est și sud – est.

Situarea comunei Augustin la intrarea în defileul Oltului, de la Perșani și la începutul depresiunii Baraoltului dinspre Homoroade, face ca zona climatică să fie sensibil diferită față de cea a altor localități din vecinătate.

Anotimpul de primăvară se manifestă în zona comunei Augustin, cu aproximativ două săptămâni întârziere față de Brașov, un oraș care este de munte și cu două sau trei săptămâni mai mult comparativ cu localitățile din zona Rupea – Sighișoara.

În comună, foarte rar se întâmplă sa ningă în preajma lunii mai, sau să cadă brume groase, șituații în care se face obligatorie reînsămânțarea culturilor, precum și replantarea răsadurilor.

Nu se poate afirma că zona în care este situată comuna Augustin este una aridă, secetoasă sau predabilă la calamități naturale. În anii cei mai secetoși în alte zone ale țării, în comuna Augustin erau prezente fenomene de ploi (chiar torențiale).

Ca urmare a tăierilor masive de pădure din anii 1970 – 1980, clima din zona comunei Augustin, a suferit vizibile modificări, prin reducerea cantităților de precipitații.

Floră

Vegetația în zona centru este deosebit de bogată și chiar prețioasă, permite exploatarea zonei pe de-o parte din punct de vedere turistic, prin organizarea de excursii pentru observarea speciilor, iar pe de altă parte din punct de vedere economi, prin comercializarea de fructe de pădure și plante medicinale.

În zona comunei Augustin, pădurile de mesteacăn și de foioase, ocupă suprafețe însemnate, ce prezintă o tendință de extindere în pajișștile în care nu se efectueazălucrări de întreținere. Pe lângă Olt, se întâlnesc salcii, anini și diferite tipuri de habitate umede.

Comuna Augustin, reprezintă o mare difersitate de plante ruderale. Flora acestor habitate include un grup de plante străvechi utilizate pentru hrană, o serie de plante medicinale și alte plante de cultură. Acest tip de comunitate de plante va deveni din ce în ce mai rară, pe măsură ce dezvoltarea rurală modifică caracterul satelor.

În zonele de subarboret și pe dealurile din zona comunei Augustin, se poate întâlni toată gama florilor de câmp, precum și plantele specifice unei zone cu climat temperat – continental. Cele mai căutate și utilizate plante pentru calitățile lor curative sunt: cimbrișorul, mușețelul, coada rândunicii, gălbenelele, leurda, salata sălbatică, chimenul, mazărea sălbatică, păpădia, hreanul, menta și margaretele.

Teritoriul sitului ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor, ce se suprapune cu teritoriul comunei Augustin, este format dintr-o rețea de ecosisteme care se întrepătrund și se influențează unele pe altele: păduri, fânețe, mlaștini, pășuni, teren arabil etc.

Ecosistemede naturale din Dealurile Homoroadelor sunt reprezentate prin păduri, râuri și unele pajiști în care influența umană este puțin sesizabilă. Însă există și ecosisteme unde artificiale, unde intervenția omului este resimțită parțial sau total.

Fauna

Fauna din județul Brașov, cuprinde o mare diversitate a speciilor, precum: vulpe, pisică sălbatică, jder, lup, mistreț, capra neagră, urs etc. De asemenea, este populată și de diferite specii variate de pești.

Conform studiului de biodiversitate, zona comunei Augustin este populată de: urși, lupi, cerbi, căprioare, vulpi, mistreți, iepuri, jderi, pisici sălbatice și castori.

În zonă au mai fost evidențiate, peste 500 de specii de melci, 11 specii de pești, peste 40 de specii de paianjeni, aglomerări mari de păsări acvatice (peste 70 de specii de păsări), 19 specii de mamifere mici și peste 9 specii de lilieci.

Pe teritoriul comunei Augustin, ce se suprapune cu situl Dealurile Homoroadelor, au fost înregistrate un total de 33 de specii, dintre care minimum 10 găsesc condiții prielnice de cuibărit. Evoluția numerică a acestora de la an la an, este variabilă și ține de cantitatea de hrană existentă, activitățile economice din zonă și condițiile meteorologice.

Principalele vulnerabilități a zonei, care poate distruce habitatul natural, sunt: intensificarea agriculturii, schimbarea habitatului semi-natural, pășunatul, braconaj, desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de șes, cositul în perioada de cuibărire, industrializare și creșterea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului, cositul prea timpuriu, arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor), scoaterea puilor pentru comerț illegal, folosirea pesticidelor, reglarea cursurilor râurilor, electrocutare și coliziune în linii electrice, prinderea păsărilor cu capcane, practicarea sporturilor extreme etc.²³